Clădirea actualei școli a fost dată în folosință în anul 1964, la data de 15 septembrie. De atunci și până astăzi, au funcționat în această incintă:
- Școala cu clasele l-VIII nr. 26
- Liceul de Marină Militară
- Facultatea de Educație fizică a Institutului Pedagogic
- Centrul de Perfecționare a Lucrătorilor din Marină
Situată pe strada Unirii, în imediata apropiere a mării, dar și a vechiului sediu al Universității „Ovidius“, Școala Gimnazială nr. 43 „Ferdinand” este una dintre instituțiile de prestigiu ale învățământului constănțean. Unitatea de învățământ și-a deschis porțile pentru elevi la data de 1 septembrie 1989, sub denumirea de „Școala cu clasele l-VIII nr. 43”.
Încă de la început, misiunea școlii a fost aceea de a asigura un învățământ de calitate, centrat pe nevoile elevului, în conformitate cu tendința de modernizare a procesului instructiv-educativ. Astfel, în strânsa colaborare cu comunitatea locală, colectivul de cadre didactice al școlii a vizat îmbunătățirea permanentă a actului educativ și a condițiilor în care se desfășoară acesta. Personalitatea lăcașului de învățământ s-a conturat treptat, atât prin performanțele elevilor, cât și prin abnegația celor meniți să îi îndrume.
Având în vedere personalitatea istorică marcantă a regelui Ferdinand și semnificația deosebită legată de numele său in istoria poporului român, precum si amplasarea școlii pe strada Unirii, Consiliul profesoral al școlii a decis în anul 2012, ca unitatea de învățământ să poarte denumirea de „Ferdinand”.
Om de vastă cultură, pasionat botanist și vorbitor curent de mai multe limbi străine, printre care greaca veche și ebraica, Ferdinand I Întregitorul, fiul lui Leopold de Hohenzollern – Sigmaringen (fratele domnitorului României, Carol I) și al Antoniei de Portugalia, va urca pe tronul României la 28 septembrie 1914, depunând jurământul solemn și promițând că va fi un bun român. Deși era membru al dinastiei germane de Hohenzollern – Sigmaringen, Ferdinand I a respectat dorința opiniei publice romanești şi a susținut implicarea României în Primul Război Mondial de partea Antantei, pentru a dezrobi teritoriile locuite de români, din Austro-Ungaria (Transilvania. Banat, Bucovina, Crișana și Maramureș), având astfel o contribuție esențială la constituirea României Mari. Prin aducerea statului român în granițele sale istorice firești la 24 decembrie 1918, Ferdinand I a emis Decretul de Unire a Transilvaniei cu Patria Mamă, eveniment ce constituia punctul final pe calea îndeplinirii unui ideal secular romanesc: unirea într-un singur stal a tuturor teritoriilor locuite de romani, eveniment ce s-a petrecut la 1 decembrie 1918. La 15 octombrie 1922, în Catedrala Unirii de la Alba lulia, Ferdinand I Întregitorul era încoronat ca prim Rege al tuturor românilor.